| Aspectele negative relevate de Raportul CE privind MCV pentru România
Al zecelea Raport al Comisiei Europene (daca se iau in calcul si rapoartele anuale), prezentat miercuri, 08.02.2012, privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) introdus la aderarea Romaniei la UE, in ianuarie 2007 face in mod relativ corect o radiografie a sistemului judiciar romanesc de astazi si releva faptul ca, sub aparenta unui trend pozitiv al Romaniei si al unui raspuns afirmativ la recomandarile Comisiei, exista si majore disfunctionalitati care impiedica anticiparea eventualei renuntari la MCV pentru Romania, in vara acestui an.
In linii mari, constatandu-se cu caracter general “o serie de evolutii” in felul in care Romania a dat curs recomandarilor Comisiei, in ce priveste intrarea in vigoare a noului Cod Civil sau accelerarea derularii proceselor privind cazurile de coruptie la nivel inalt (fara ca raportul sa contina chiar si in aceste privinte notari laudative spectaculoase) se retine si se evidentiaza in mod strict domeniile in care trebuie depuse eforturi suplimentare: pregatirile pentru punerea in aplicare a Codului Penal si a Codului de procedura penala, capacitatea factorilor de decizie din sistemul judiciar de a solutiona in mod adecvat problemele legate de integritatea si raspunderea magistratilor, rezultate convingatoare in ce priveste recuperarea produselor provenite din savarsirea de infractiuni.”
Principalele aspecte negative ale raportului vizeaza:
- necesitatea de a se asigura “la nivel general respectarea termenelor legale de motivare a hotărârilor judecătorești, în special pentru că există riscul ca, în unele cazuri de corupție la nivel înalt, tergiversarea motivărilor să atragă prescrierea cazului prin amânarea posibilității introducerii căilor de atac“.
- pedepsele aplicate rămân adesea aproape de limita juridică minimă, iar în peste 60 % din cazuri, executarea pedepselor este suspendată
- se exprima rezerve cu privire la hotărârea și capacitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a asigura integritatea și răspunderea magistraților
- „modul în care s-a asigurat urmărirea judiciară și administrativă a cazurilor cercetate de ANI nu a fost pe de-a-ntregul pozitivă. (...) Tentativele de a ridica semne de întrebare cu privire la independența juridică și instituțională a ANI a abătut, de asemenea, atenția de la eforturile de consolidare a rezultatelor pozitive obținute de ANI. Faptul că urmează să fie numit un nou președinte al ANI reprezintă o oportunitate de a sublinia stabilitatatea instituțională și integritatea ANI.
- Șase parlamentari condamnați în cazuri de corupție participă în continuare, ca membri activi, la ședințele parlamentului.
- “Trebuie să se demonstreze în continuare rezultate convingătoare în ceea ce privește recuperarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni.“
Nici aprecierea privind intrarea in vigoare a noului Cod civil si proxima intrare in vigoare a noului Cod de procedura civila, a Codului penal si a Codului de procedura penala nu poate fi “citita” in mod pozitiv in conditiile in care raportul contine recomandarea de a se da curs declaratiilor recente privind adoptarea legislatiei de punere in aplicare si finalizarea unui plan cuprinzator de exercitare efectiva directa a cadrului legislative nou, cu implicarea tuturor partilor interesate din parlament, guvern, sistemul judiciar si societatea civila.
Raportul in sine nu reflecta toate datele reale existente in prezent in sistemul judiciar romanesc si, de asemenea, nu reflecta, si nici nu avea de unde, rezultate marcant pozitive pe nici una dintre cele patru conditionalitati (benchmarks).
Mai mult decat atat, desi una din conditionalitati, asa cum aratam, se refera la combaterea coruptiei, raportul, probabil fiind “foarte tehnic”, omite sa se refere la cresterea exponentiala a actelor de coruptie sub guvernarea de dreapta, in special in domeniul energetic sau al dezvoltarii regionale si turismului.
Senator Ioan Chelaru,
Vicepreședinte al PSD | |
|
|
