Cartofii ca

Director: Silviu POPESCU

Marti, 9 februarie 2010

Titlurile zilei

Prima pagina

Articole

Eveniment

Economic

Credinta

Sport

National

Sănătate

Agricultura

Utile

Comunicate de presă

Prima pagină
în format pdf

Cartofii ca medicament

Ca medicament, cea mai importantă parte a cartofului este coaja
Sunt printre primele plante de cultura apărute pe globul pământesc.
Studiile arheologice au dovedit ca populaţiile din America de Sud cultivau şi consumau cartofii încă de acum şapte mii de ani. Leguma foarte adaptabilă şi rezistentă la vitregiile mediului, în zona muntoasă a Americii de Sud ajunge la altitudini record de 4000 de metri. În Europa, cartofii au fost aduşi de către conchistadorii spanioli, în plin Ev Mediu, şi de atunci ei au cucerit practic întreg continentul, cultura lor extinzându-se în toată lumea. Până aproape de începutul secolului XIX au existat nenumărate rezerve şi prejudecăţi legate de cartofi ca aliment. Unii s-au ferit să-i mănânce, pentru simplul motiv că nu erau menţionaţi în Biblie.
Apoi, a circulat superstiţia că prin intermediul cartofilor s-ar extinde epidemiile de ciumă. S-au dus adevarate lupte pentru ca populaţia şi clerul să fie convinşi că această legumă nu are nici un fel de proprietate malefică. Până la urmă, consumul de cartofi nu doar că a fost acceptat, dar „descoperirea” lor a eradicat foametea la sfârşitul evului mediu. Actualmente, cartofii reprezintă a patra sursă de hrană din lume ca importanţă, alimentaţia secolului XXI fiind aproape de neconceput fără ei. Pe de altă parte, cartofii, şi mai ales alimentele derivate din ei (chipsurile, cartofii prăjiţi, fulgii de cartofi etc.) sunt incriminaţi în prezent pentru producerea a numeroase boli, între care obezitatea, diabetul, cancerul şi bolile de inimă. Alături de pâinea albă, ei sunt excluşi din majoritatea regimurilor alimentare cu scop terapeutic sau pentru slăbit. Dar cartofii au şi o altă „faţă”, mai puţin cunoscută, pe care oamenii de ştiinţă o descoperă abia în ultimele decenii, de când sunt studiaţi nu ca alimente, ci ca medicament. Şi, poate părea greu de crezut, dar este adevărat: cartoful este un medicament cu acte în regulă.

Cum se prepară şi cum se administrează cartofii
Cartofii sunt de fapt tuberculii plantei cu acest nume, adică nişte depozite subterane de substanţe nutritive menite să asigure supravieţuirea peste iarnă a organismului vegetal. Din punct de vedere alimentar, cea mai importantă parte a tuberculului este miezul, care are culori de la alb la galben spre portocaliu, este foarte bogat în amidon şi conţine apă, oligoelemente (potasiu, magneziu, calciu) şi vitamina C. Interesant este că din punct de vedere terapeutic, cea mai importantă zonă a cartofului este chiar coaja, adică partea care se aruncă. Ea are culori de la brun până la roşu, galben sau chiar violet închis. Coa-ja cartofilor conţine pigmenţi (flavonoide) cu acţiune antioxidantă şi antitumorală, vitamine din complexul B, fibre alimentare, compuşi fenolici cu efect de reglaj asupra activităţii cardiace. Geneticianul american Roy Navarre, de la „Agricultural Research Service”, un centru de cercetare specializat, între altele, în detectarea principiilor active din plante, a descoperit nu mai puţin de 60 de substante terapeutic active în coaja cartofilor. Problema care se pune, însă, este ce se întâmplă în timpul preparării cartofilor cu toată această bogăţie de substanţe active. Ei bine, prin curăţarea şi prin prăjirea cartofilor, prin transformarea lor în chipsuri, în fulgi, în mâncăruri preambalate şi „bine” iradiate, aceste principii active se pierd sau sunt distruse în totalitate, rămânând doar amidonul şi alte cateva substanţe, de data aceasta periculoase pentru sănătate. Această situaţie poate fi însă evitată, preparând şi consumând cartoful în următorul mod:

Sucul de cartof
Fară doar şi poate, este cel mai eficient din punct de vedere terapeutic. Cartofii cu tot cu coaja se spală foarte bine sub jet de apă călduţă, îndepărtând cu o perie tot pământul şi impurităţile, apoi li se îndepărtează cu un cuţitaş părţile stricate sau înverzite (culoarea verde a cojii indică un nivel ridicat de toxicitate). Astfel curăţaţi, ei nu mai au nevoie de decojire, ci doar vor fi puşi în storcătorul electric centrifugal, obţinându-se astfel un suc gălbui, uşor tulbure, care va fi consumat imediat după preparare, pentru a nu avea timp să se oxideze. Se consumă zilnic câte 400-1000 de ml de suc de cartofi, eventual în combinaţie cu suc de mere sau de morcov, pentru un gust mai bun. Se ţin cure de 15-60 de zile, urmate de 1-3 săptămâni de pauză.

Forum

Anunţuri