| Întrebarea săptămânii sau Talk to me (spune, cetățenul) (I)
Despre Noul Cod Social care va fi votat în Parlamentul României sau nu
Este Noul Cod Social pragmatic sau reductiv ?
Mai suntem Stat Social? Proiectul de Lege a Asistenței sociale din România, pachetul de legi care cuprinde noul Cod Social, ce se află, acum, în Parlament României pentru a fi votat în această săptămână (să spărăm că nu va fi impus prin procedura Asumării Răspunderii de Guvernul Boc) adat naștere unor reacții ample din partea societății civile șimai ales a celor care suntbeneficiarii direcți ai acestor drepturi sociale. Ce spun politicienii și oamenii responsabilicare acționeaza în structurile societății civile despre aceste legi? Ce se întămplă cu legile sociale,se reduc, practic, drepturile persoanelor îndreptățite să primească aceste drepturi speciale, de asistență socială din partea Statului Român? Sau, Guvernul, preocupat de o anume corupție ( este majoră sau minora?) pe care a constatat-o în acestă sferă socială, vrea să reorganizeze mai eficient acest serviciu social național și să nu mai risipească bani prea mulți pe pensii sociale și indemnizații? Asistăm, cumva, la o proiecție a Drepturilor omului, care se vrea aplicată la noi, în România (avem în vedere și declarațiile Președintelui despre Statul social), pe varianta: cât mai pe scurt, cât mai economic și, dacă se poate, chiar de loc?
Nota redacției:
Poate am exagerat puțin, chiar și noi (termenii folosiți în interiorul întrebării,) pentru ca răspunsul care va veni din partea politicienilor să scape de echivocuri și alte abilități de conjuctură, încă din fașă.
În fond, de ce să nu spunem adevărul ? De ce să nu exprimă opinia pe care o avem? O, uitasem : politica !Să le mai dăm o șansă ! « Aleșii » au, oricând și mai ales acum, șansa de a se « întoarce cu fața » spre electorat, spre cetățeni ! Oare vor reuși să răspundă, măcar acum, cu maximă onestitate ? Noi credem că: Da! Nu mai au de ales! Așa ar fi normal !
Constantin Rotaru, președintele Partidului Alianței Socialiste din România:
„Începând cu 1989, toate politicile de protecție socială promovate de guvernele care s-au perindat la putere au avut un caracter electoral și au fost folosite ca mobil de convingere a românilor pentru a părăsi locurile de muncă din întreprinderi, întreprinderi care urmau să fie făcute cadou unor așa-ziși investitori, investitori care, într-un procent de peste 90% nu au făcut altceva decât să le închidă și să le demoleze pentru a nu mai putea fi reactivate niciodată.
Toate aceste acțiuni anti-naționale și îndreptate împotriva cetățeanului de rând au avut la bază o legislație extrem de confuză și într-o permanentă schimbare, legislație care, sub guvernarea Boc a fost cuprinsă de mania adoptării a tot felul de coduri (de la Aerian, Fiscal, Muncii la, mai nou, Codul Electoral și Codul Social). Codul Social pe care vrea să-l adopte actuala putere nu face altceva decât să restrângă o serie întreagă de drepturi ale românilor. Partidul Alianța Socialistă este singurul partid din România care s-a pronunțat cu consecvență în toți cei peste 21 de ani împotriva unei astfel de maniere de asigurare a protecției sociale. Toate guvernele post-decembriste s-au ocupat numai de efecte. Partidul Alianța Socialistă consideră că niciodată nu o să putem obține rezultate, în niciun domeniu, dacă nu ne vom ocupa de cauzele care au dus la prăbușirea economiei naționale, la scăderea dramatică a nivelului de trai și la pierderea efectivă a independenței și suveranității României.
Măsurile premierului Boc pot fi cuprinse în două mari categorii: restrângerea loucrilor de muncă și reducerea veniturilor la toți cei care pot fi catalogați ca făcând parte din clasa socială extrem de defavorizată a săracilor.
În concepția noastră, România are nevoie de o altfel de politică, o politică de dezvoltare în plan economic și social care să redea demnitatea și mândria de a fi român. Aceasta nu se poate face decât prin crearea de locuri de muncă, printr-o justiție socială, prin promovarea unei fiscalități progresive și prin abandonarea conceptului de stat minimal (un stat în care cei care ne conduc își permit să-și facă de cap și nu au niciun fel de responsabilitate) și înlocuirea acestuia cu un stat responsabil și participativ în care să avem instituții puternice care să rezolve problemele românilor, iar funcționarii publici să fie responsabili de faptele lor.
În România pot fi create, acum, milioane de locuri de muncă în domeniul producției și serviciilor. Singura condiție necesară ar fi aceea ca guvernanții noștri să abandoneze politicile favorabile marilor afaceriști și să nu mai obstruzucționeze prin legi (vezi legea impozitului forfetar, dar și eforturile pe care le fac pentru a închide, spre exemplu, una dintre puținele companii cu capital majoritar de stat, Oltchim, și, în acest fel, desființarea a zeci de mii de locuri de muncă) încercările întreprinzătorilor români și companiilor cu capital românesc, oneste și legale, de a supraviețui.”
| |
|
|
