









| Mărarul
Este ieftin, crește chiar și pe marginea drumurilor, însă are calități terapeutice uimitoare. Are proprietatea magică de a menține tinerețea nealterată de trecerea timpului...
Mărarul face sînii frumoși
Consumul de mărar induce un puternic efect diuretic și face abdomenul plat, motiv pentru care este folosit în regimurile de slăbire. Datorită uleiului specific pe care îl conține, mărarul stimulează digestia, calmează spasmele, balonările și durerile abdominale provocate de gastrită sau colite. De asemenea, combate sughițul și înlătura senzația de vomă.
Pulberea și tinctura extrasă la rece din semințe de mărar sînt un stimulent și un reglator hormonal foarte puternic. În urma unui tratament de 21 de zile cu pulbere sau tinctură de mărar, se pot constata următoarele efecte: reglarea ciclului menstrual, remedierea amenoreei, creșterea armonioasă a sînilor, mărirea secreției de lapte la femeile care alăptează, sporirea vitalității și a tonusului general. În anumite cazuri s-a remarcat remedierea frigidității, dezinhibarea în plan erotic, estomparea simptomelor deranjante ale menopauzei.
Pulberea de mărar se obține prin măcinarea fină a semințelor și a inflorescențelor uscate cu ajutorul unei rîșnițe de cafea. Se ia o linguriță de pulbere, de 2 ori/zi, pe stomacul gol. Pulberea se ține sub limbă 10-15 minute, după care se înghite cu apă. Nu se mănâncă 15 minute. Durata tratamentului este de 21 de zile.
Pentru tinctură, într-un borcan cu capac se pun 100 ml de alcool, se adaugă 3-4 lingurițe de pulbere de mărar și se lasă la macerat 7-8 zile, după care tinctura se trage în sticluțe mici, închise la culoare. Se ia o linguriță de tinctură dizolvată în 100 ml de apă, de 3 ori/zi, înainte de mese. Durata minimă a tratamentului este de 21 de zile. Valabilitatea tincturii este de 2 ani. Se poate folosi și ceaiul dintr-o linguriță de semințe de mărar. Se beau 2 cești/zi, la o jumătate de oră după masă.
De ce mărar? Aceasta plantă pe care o folosim mai mult din reflex are extraordinare proprietati curative. Toate partile plantei pot fi utilizate, de la frunze la radacina si seminte. Folosit în vrăjile de dragoste dar și în medicina populară încă din antichitate, mărarul surprinde prin bogația calităților sale.
În primul rând, mărarul protejează contra unor probleme digestive precum indigestia, hipoaciditatea, colitele, gastritele, balonarea, înlătură senzația de voma și sughițul.
Mestecarea câtorva tulpini de mărar combate durerile de cap, energizează și ajută în cazurile de astenie nervoasă. Deloc de ignorat este efectul diuretic: stimuleaza activitatea rinichilor, ajută la prevenirea și combaterea calculozelor și la vindecarea infecțiilor renale sau cistitelor, dar și la combaterea celulitei. Datorită proprietatillor diuretice, dar și pentru că nu conține calorii și da senzația de sațietate, mărarul este folosit cu succes în curele de slăbire.
Planta minune pentru femei
Frunzele de mărar conțin mici cantități de estrogen. Estrogenul încetinește procesul de îmbătrânire, face pielea frumoasă, ajută la creșterea naturală și armonioasă a sânilor, reglează ciclul menstrual și estompează simptomele menopauzei.
Femeile gravide sau cele care alaptează au un motiv în plus pentru a încerca această plantă: sporește vitalitatea și tonusul general, ajută la creșterea apetitului, stimulează secreția lactică și îmbunătățeste calitatea laptelui.
În plus, mărarul îl poate ajuta pe bebeluș să scape de colici.
O sută de grame de mărar asigură cantitatea necesară de caroten și jumătate din necesarul zilnic de vitamina E. Datorită conținutului în vitamina C, mărarul întărește sistemul imunitar, datorită potasiului - normalizează presiunea sângelui și datorită fibrelor - reduce nivelul colesterolului.
Mărarul conține de asemenea mangan, fosfor, calciu, magneziu, fier, cupru si vitaminele B3, A și E.
Puțini știu că banalul mărar, care astăzi poate fi întâlnit în orice bucătărie, era în timpurile străvechi un leac mult apreciat. Îl cunoșteau grecii, romanii și egiptenii antici și-l foloseau mai ales pentru tratarea afecțiunilor digestive. În vremea aceea se întâlnea în stare sălbatică în sudul Europei și în vestul Asiei. Astăzi, doar în zona mediteraneană, în Spania, Italia și Portugalia mai poate fi întâlnit în flora spontană. Mărarul este o plantă nepretențioasă față de condițiile de sol, rezistentă la frig, de aceea, de multe ori, apare în zone în care n-a fost semănat, fiind aduse de vânt semințele.
Crește până aproape la înălțimea de 1.2 m, are o inflorescență galbenă și frunze verzi. | |
|










|