Director: Silviu POPESCUMarti, 3 decembrie 2019
Titlurile zilei
Prima pagina  

Articole
Economic  
Local  
International  
National  
Reportaj  
Mica publicitate  
Social  
Sărbătoare  

Sondaj

















Dosare și priorități pe masa COP25 de la Madrid



Brazilia nu a dorit-o, Chile a renunțat în ultima clipă s-o găzduiască după ce s-a confruntat cu o gravă criză socială. In cele din urmă, la Madrid se deschide, luni COP25, a 25-a Conferință consacrată schimbărilor climatice. 196 de țăi sunt reunite până pe 13 decembrie și aproape 50 de șefi de state și de guverne asistă la deschiderea lucrărilor din capitala spaniolă. Dacă pe agenda oficială nu figurează negocieri majore, în culise, timp de două săptămâni, experții vor pregăti următoarea reuniunea, COP26 de la Glasgow din 2020, an decisiv pentru climă și biodiversitate.

La COP26 de la Glasgow din noiembrie anul viitor, statele vor trebui să-și revadă ambițiile climatice, așa cum au promis-o la Paris când au semnat în 2015 acordul privind clima. In urmă cu 4 ani, statele au făcut o listă de așa-zise "contribuții determinate" (NDC în engleză). E vorba de planuri de acțiune stabilite de fiecare țară pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Aceste NDC-uri trebuie amplificate în toate sectoarele la orizontul anului 2030 pentru a satisface promisiunile conținute în acordul de la Paris. Problema este că nicio țară din grupul G20 - cel al principalelor 20 de state dezvoltate și emergente din lume - nu și-a anunțat intențiile pentru anul viitor la Glasgow. Mai mult de atât, unele, precum Japonia, evocă chiar posibilitatea să nu anunțe ambiții mai mari.

Apărătorii climei mizează pe Uniunea europeană, al treilea poluator mondial în spatele Chinei și a Americii. Mulți speră în rolul de pionier, de "locomotivă", al europenilor în contextul în care SUA s-au retras din acordul de la Paris. Problema este că și în interiorul celor 28 ambițiile climatice sunt foarte variate. Pe termen lung, cu greu 24 de state din UE s-au angajat să atingă neutralitatea carbon în 2050. Pe termen scurt și mediu, doar 8 țări s-au angajat ca până în 2030 să-și reducă cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră. Intrarea în funcțiune a noii Comisii europene ar putea da un imbold. Intr-adevăr, Ursula von der Leyen, președinta noii echipe de la Bruxelles, și-a însușit și ea obiectivul de 55 de procente până în 2030. A repetat-o în discursul ei programatic de miercuri când și-a exprimat dorința de a pune cap de priorități "tranziția spre o planetă mai sănătoasă". Rămâne acum de văzut dacă planul pe care l-a promis, "green deal", care va fi prezentat pe 11 decembrie - adică în plină COP25, va beneficia de investiții, bugete și politici publice la înălțimea ambițiilor.

Acestea fiind zise, ce se va discuta la Madrid în cadrul COP25? Cel puțin două dosare majore. In primul rând, piețele internaționale ale carbonului ale căror reguli trebuie renegociate după ce la Katowice, la COP24, nu s-a ajuns la niciun rezultat din cauza blocajului brazilian. Aceste mecanisme există din 2006 și au fost create de protocolul dela Kyoto. Ele permit să se schimbe sau să se vândă între diversele state reduceri, cote de CO2, de gaze cu efect de seră.

Al doilea dosar pe masă la COP25 este cel legat de "finanțarea pierderilor și a prejudiciilor". E vorba de impactul schimbărilor climatice la care lumea nu se va putea adapta. De exemplu, ridicarea nivelului mărilor și consecințele sale: pierderi de terenuri cultivabile, distrugeri de locuințe, deplasări de populații. Dosarul este sensibil întrucât poate provoca tensiuni între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.

In fine, ca în fiecare an, ca la fiecare COP de un sfert de secol încoace, o atenție specială va fi acordată finanțării. Tările din Nord, adică cele bogate, au promis că vor mobiliza 100 de miliarde de dolari anual până în 2020 ca să le ajute pe cele din Sud, mai sărace, să facă față efectelor schimbărilor climatice. Potrivit ultimului raport OCDE - Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică - finanțările sunt în creștere dar nu au atins decât 71 de miliarde în 2017, ultimul an de referință.

Sursa - https://www.rfi.ro/

Curierul de Râmnic
Abonamente
Publicitate
Contact

Informații
Ramnic Tube
Sitemap
Arhivă
Newsletter
Anunțuri
Curs valutar
Dicționar
Jocuri
RSS 2.0

Imagini din
Râmnicu Vâlcea
Panoramă
B4U Râmnic








©2006-2010 SC CITYMEDIA SRL. Toate drepturile rezervate.Design și programare: Datagram.roDespre noi :: Termeni si condiții :: Contact
free counter with statistics