Director: Silviu POPESCULuni, 19 februarie 2007
Titlurile zilei
Prima pagina  

Articole
carrefour  
Economic  
Local  
Sport  
Editorial  
Reportaj  

Sondaj

Prima pagină
în format pdf



















Strategie de colaborare a Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” cu bibliotecile locale vâlcene

Valentin Smedescu

Conform Legii 334/2002, modificată prin L. 593/ 2004, finanțarea integrală bibliotecilor publice vâlcene cade în sarcina administrațiilor publice ale unităților administrative pe teritoriul cărora funcționează, doar îndrumarea metodică de specialitate revenind Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” Vâlcea.

Bibliotecile publice din județ:

O bibliotecă municipală (Drăgășani) - 9 biblioteci orășenești (Horezu, Brezoi, Călimănești, Olănești, Govora-Băi, Băbeni, Berbești, Bălcești, Ocnele Mari) - 78 biblioteci comunale, din care: • 73 funcționale • 4 închise anterior anului 2000 (Bujoreni, Măldărești, Orlești, Tetoiu) • o bibliotecă urmează să fie înființată în curând (la Lăcusteni)

Situația actuală a bibliotecilor publice din județ

Cele mai multe dintre bibliotecile publice din județul Vâlcea funcționează în condiții și la parametri improprii sau total improprii. Principalele cauze sunt următoarele: • unele dintre administrațiile locale nu conștientizează rolul și importanța bibliotecii publice în comunitate • deși, în alte cazuri, administrațiile locale admit că „așa nu se mai poate”, primăriile sunt lipsite nu doar de mijloace materiale, ci și de viziune și de specialiști care să schimbe actuala stare de lucruri, să conceapă proiecte pentru care să se solicite finanțare etc. • cele mai multe biblioteci publice comunale și orășenești vâlcene funcționează în spații insuficiente, insalubre, neîncălzite, fără mobilier adecvat sau cu mobilier învechit, care nu crează condițiile minime de confort necesare studiului/ informării/ recreerii • în proporție de peste 95%, serviciile oferite publicului de către bibliotecile vâlcene se rezumă la împrumutul de carte (unități de bibliotecă tradiționale) din fonduri care nu au fost primenite de ani de zile și sunt într-o avansată stare de uzură fizică și morală • bibliotecile publice vâlcene nu oferă serviicii de împrumut unități de bibliotecă în format multimedia, nu oferă acces la Internet și baze de date proprii; în multe din cazuri, bibliotecile nu oferă nici măcar posibilitatea consultării unităților de bibliotecă tradiționale (cărți, reviste ziare) în regim de sală de lectură.

Situația bibliotecarilor

Cu relativ puține excepții, bibliotecarii și menirea lor nu sunt „înțelese” și apreciate de adiminstrațiile publice locale. Bibliotecarii vâlceni sunt folosiți la o serie de activități care nu au legătură cu profesia lor: secretariat, asistență/ anchete sociale, registru agricol etc., în multe cazuri astfel de activități constituind principala lor activitate, în timp ce biblioteca rămâne închisă sau funcționează în regim de avarie. Pentru mulți dintre bibliotecarii vâlceni „nu se găsesc” aproape niciodată fonduri (sau nu există voință) pentru promovarea în trepte și gradații profesionale, pentru sporurile salariale, pentru cursuri de pregătire profesională, perfecționare etc. Pentru scăderea de la an a numărului utilizatorilor serviciilor oferite de bibliotecile publice „vinovați” sunt găsiți bibliotecarii, fără ca ordonatorii locali de credite să realizeze (sau să înțeleagă când li se spune) că adevărata cauză a acestui fenomen este neadaptarea bibliotecii la cerințele cititorilor moderni și nici măcar la ale cititorilor tradiționali (care așteaptă ca în biblioteca „lor” să ajungă în timp util toate aparițiile editoriale care îi intersează + ziarele/ revistele locale și centrale) Bibliotecarii din județul Vâlcea constituie o categorie socio-profesională foarte eterogenă din punct de vedere al vârstei, vechimii în profesie, pregătirii profesionale, competențelor, inclusiv în I.T., vocației/ dăruirii față de instituția în care lucrează și relației cu administrația locală angajatoare. Bibliotecarii vâlceni (cu câteva excepții - în special noii angajați) au urmat cursurile tradiționale de biblioteconomie, care însă nu-i ajută prea mult în organizarea și dezvoltarea unei biblioteci moderne, ci doar în perpetuarea și, eventual, „fardarea” actualei stări de lucruri.

Obiectivul general al Strategiei

• Creșterea importanței și vizibilității bibliotecii publice, ca vector de informație, de comunicare și de captare a sinergiilor locale, în vederea dezvoltării socio-culturale durabile a comunității, a racordării acesteia la realitatea Uniunii Europene

Obiectivele specifice

I. Reconsiderarea și redimensionarea rolului bibliotecarului în dezvoltarea și modernizarea bibliotecii locale

II. Reconsiderarea și redimensionarea statutului bibliotecii locale, prin îmbogățirea și diversificarea ofertei de servicii pentru membrii comunității

Scopul Strategiei:

1. Pregătirea/ instruirea/ conștientizarea de către bibliotecari a „misiunii” lor, cu totul diferită de cea de până în prezent 2. Completarea serviciilor de bibliotecă tradițională, care împrumută numai carte (și, eventual, oferă spre lectură periodice), cu dimensiunea unei instituții culturale moderne, multi-funcționale, cu o gamă completă de servicii pentru utilizatori, informatizată, cu unități de bibliotecă în format multimedia, cu acces la baze de date proprii și la Internet, un „depozitar” de informații din toate domeniile cunoașterii, cu activitate complexă și completă. 

Direcții de acțiune

Pregătirea/ instruirea/ conștientizarea bibliotecarilor în privința „misiunii” lor sub îndrumarea Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” Vâlcea, se va face prin organizarea de instruiri la nivel local (pe centre), județean (la Biblioteca Județeană) și național (prin Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, a cărui ofertă educațională a fost mult diversificată).

Acumularea prioritară a informațiilor se va face pe modulele:

1. „Biblioteca viitorului”

2. Noțiuni de bază în utilizarea computerului și prelucrarea informației

3. Noțiuni de bază în managementul proiectelor


Pentru fiecare dintre cele trei domenii, Biblioteca Județeană va organiza cursuri cu bibliotecarii din teritoriu, în 5 centre: Râmnicu-Vâlcea, Drăgășani, Călimănești, Grădiștea și Bălcești.

Desfășurarea instruirilor din teritoriu în anul 2007* În fiecare dintre cele 5 centre menționate va fi organizată, pe parcursul anului 2007, cel puțin câte o sesiune de instruire/ comunicare în sistem „atelier”, cu durata totală de trei ore, astfel:

Biblioteca viitorului” – modul de 30 de minute (proiecție PowerPoint)

Noțiuni de bază în utilizarea computerului și prelucrarea informației – modul de 90 de minute (include și 30 de minute de prezentare a modului de clasificare electronică a unităților de bibliotecă)

Noțiuni de bază în managementul proiectelor – modul de 60 de minute. (proiecție PowerPoint)


Calendarul sesiunilor de instruire va fi comunicat în timp util bibliotecarilor arondați celor 5 centre de instruire (arondarea se va face în funcție de distanța față de centru și de preferințele bibliotecarilor)

_________________________________________________________

*Pentru 2008, pornind de la acumulările din 2007, instruirile din teritoriu se vor organiza pe alte module și la alt nivel Instruiri/ perfecționări la nivel centralizat (București și, posibil, Râmnicu-Vâlcea) Întrucât oferta educațională a Centrului de Pregătire Profesională în Cultură este în continuă dezvoltare, va trebui ca bibliotecarii din teritoriu interesați să consulte permanent pagina web http://www.cppc.ro, iar dacă nu au această posibilitate, să solicite Bibliotecii Județene informații despre cursurile organizate de Centru. Datorită numărului mare al acestora și frecvenței sesiunilor de pregătire profesională, oferta CPPC nu poate fi multiplicată și transmisă, la modul general, în teritoriu. După finalizarea discuțiilor cu conducerea CPPC, este posibil ca unele cursuri de perfecționare și pregătire profesională să fie organizate chiar la Râmnicu-Vâlcea, în funcție de solicitările bibliotecarilor și de fondurile alocate de administrațiile din teritoriu.

(textul prezentarii PowerPoint proiectată tuturor bibliotecarilor vâlceni în 14 februarie 2007,

la prima consfătuire trimestrială a anului)

____________________________



Biblioteca tradițională - „bibliotecă a viitorului”


Noțiuni preliminarii:

Transformarea bibliotecii tradiționale în „bibliotecă a viitorului” nu se poate realiza peste noapte, în primul rând pentru că:

1. acest deziderat nu este conștientizat decât în mică măsură (în cele mai multe cazuri - deloc).

2. administrațiile locale nu-și permit un efort bugetar relativ mare, raportat la posibilitățile lor, pentru un rezultat ambiguu/ incert.


Din aceste motive, primul pas pe care ni-l propunem este transformarea bibliotecarului în primul și cel mai important promotor al ideii de modernizare a bibliotecii. În momentul când bibliotecarul va conștientiza că există și alte metode de a obține, de pildă, finanțări pentru dezvoltarea și modernizarea bibliotecii și când se va simți „în stare” să iasă din tiparele deprimantului „nu avem bani”, bătălia este pe jumătate câștigată.

Banii nu sunt „resurse”, ci „mijloace” prin care înfăptuim ceea ce ne propunem...

Primul pas:

Știm cu toții că „drumul de o mie de Li începe cu primul pas”.

Ați auzit de „Legea lui Paretto” (sau „Legea 20/80”), potrivit căreia 20% din „ceva” „realizează” 80% din „altceva”?

Pentru exemplificare, 20% din produsele unui magazin asigură 80% din vânzările acestuia. Aceeași Lege universal valabilă demostrează științific ceva ce puțini conștientizăm și ar trebui să ne îngrijoreze: 20% din cauze produc 80% din efecte!!!

Faptul că biblioteca publică în care lucrați nu are (deocamdată) minim un computer conectat la Internet și nu oferă utilizatorilor unități de bibliotecă în format multimedia este considerat de mulți o „cauză” în interiorul celor 20%, care nu produce efecte semnificative.

În realitate, lucrurile stau exact pe dos: 80% din „efectele” că avem cititori tot mai puțini, cărora le împrumutăm doar cărți, se datorează în primul rând faptului că biblioteca publică locală nu s-a adaptat cerințelor utilizatorilor moderni (inclusiv din mediul rural). În orice comună (cu atât mai mult în orașe), în școli există cateva computere; de asemenea, există computere în locuințele multora dintre consătenii/ concitadinii noștri...

Credeți că utilizatorii acestor computere nu sunt interesați să găsească la biblioteca publică unități electronice de bibliotecă, conținând, de exemplu, opera integrală a lui Mihai Eminescu?

"Astăzi, Eminescu riscă să se transforme în mit golit de conținut, pentru cei mai tineri. Mai mult decât atât, simțul critic și provocator cu care tinerii sunt înzestrați duce la un negativism pe care doar necunoașterea operei lui Eminescu l-ar putea hrăni și stimula. Iată de ce Eminescu trebuie cunoscut într-o formă care să incite și care să fie asimilată curiozității și creativității neastâmpărate ale noiilor generații. Admițând că avem de-a face cu o altfel de structurare a inteligenței umane și cu un alt orizont de așteptări, nu mai riscăm să alungăm pe cei tineri în zona marginalului sau a bănuielii de incultură. CD-ROM-ul pe care vi-l propun este tocmai un astfel de „gest”, pe care cei care s-au modelat spiritual prin Eminescu au obligația de a-l întreprinde. Pledoaria a fost inspirată de însăși structura CD-ROM-ului la care fac referire. Un prim scop al său răspunde exigențelor unui obiectiv în egală măsură pragmatic și estetic. «Cititorului» i se propune într-o manieră agreabilă și convivială să descopere opera și viața lui Eminescu. Trei dintre cele cinci module se detașează printr-o expunere grafică și sonoră ingenioasă. Cronologia este poate partea cea mai didactică a întregului CD-ROM, unde datele biografice refac, într-o statornicie lipsită de surprize, istoria unui personaj ilustru, în timp ce Dosarul Media se deosebește fundamental prin dinamism și valoare memorială. Prin intermediul a 80 de fotografii, este recompusă atmosfera în care Eminescu s-a format, spațiul ipoteștean fiind fericit completat cu imagini ale familiei Eminovici, ale orașelor reprezentative pentru devenirea poetului și, nu în ultimul rând, cu portrete ale oamenilor ce i-au fost aproape, intelectual și sentimental. • CD-ROM-ul pe care îl dau exemplu conține în format digital cele 16 volume (aproximativ 15.000 de pagini!) din integrala Operei Eminesciene inițiată de Perpessicius, iar realizarea lui a avut ca prim scop facilitarea accesului la întreaga bogăție culturală a operei". (citat din prezentare CD-ului)

Vă imaginați cum ar putea fi organizate - altfel decât până acum - manifestările cultural-educative gen „Eminesciana”, având la dispoziție un asemenea tezaur de informație + sunet + imagini proiectate în bibliotecă sau într-o sală în care bibliotecarul și biblioteca organizează „altceva” decât au organizat, zeci de ani, el și bibliotecarii dinaintea lui?

Credeți că elevii (și chiar adulții) din localitatea dvs. nu ar vrea sa împrumute de la bibliotecă opera integrală a lui Eminescu stocată pe un singur CD?

Știți cât costă un astfel de CD, care conține opera integrală a lui Eminescu?

60 RON (600.000 lei vechi)!

Găsim, pe piața cărților tipărite, opera completă a lui Eminescu (inclusiv fotografii), la acest preț?

Dacă le-am găsi și le-am achiziționa, credeți că ele ar suscita un prea mare interes din partea adolescenților și tinerilor? Știți că pentru ei e foarte important să găsească, în câteva secunde, căutând prin întreaga operă a lui Eminescu, doar o poezie, o strofă, un vers, un articol din publicistică sau doar o expresie?

Am folosit CD-ul cu Eminescu doar ca material didactic.

Vă imaginați că există/ apar continuu CD-uri cu operele complete ale tuturor scriitorilor și poeților, cu critică literară, cu muzică, cu documentare științifice gen Discovery ...nu trebuie decât să le achiziționăm și să le punem în valoare.

Dar care e, totuși, „Primul pas”?

Primul pas, cel cu care începem „călătoria de o mie de Li”, este găsirea unei soluții – alocație bugetară, sponsorizare, donație, proiect de modernizare etc. – ca în fiecare bibliotecă publică locală să existe minim un computer conectat la Internet.

În acest sens, prin puținele pârghii pe care le are la dispoziție (mai mult teoretice), Biblioteca Județeană va continua campania de convingere a administrațiilor locale de necesitatea dotării bibliotecii cu un computer și de indispensabilitatea conexiunii la Internet. Acest demers trebuie susținut constant și de bibliotecari – mulți dintre dvs. ați și făcut-o și ați obținut și rezultate.

Veți vedea (cei care nu știți): în momentul în care veți avea în bibliotecă un computer conectat la internet – această „poartă deschisă spre lume” vă va schimba fundamental, pe dvs. și biblioteca în care lucrați, iar biblioteca viitorului nu vă va mai părea deloc o utopie

Tot în „primul pas”, după ce există computerul, trebuie achiziționate, în limita posibilităților, evident, unități electronice de bibliotecă – în primul rând CD-uri/ DVD-uri cu operele (dacă e posibil complete) ale clasicilor români și străini.

Care sunt ceilalți pași, până la „o mie de Li”?

După „Primul pas”, ceilalți sunt „joacă de copii”. După ce avem computerul și deprindem noțiunile de bază, începem să lucrăm cu adevărat.

Pe scurt, iată unde trebuie să ajungem:

Toți sau aproape toți ați întocmit, la un moment dat, fișa monografică a localității dvs. și fișa monografică a bibliotecii în care lucrați. Cei mai mulți veți fi poate dezamăgiți de ce vă voi spune în continuare: ceea ce ați realizat nu ajută aproape la nimic!!!. Ați trudit poate din greu, ați adunat date, pe care le-ați scris de mână pe niște foi sau - cei care ați avut posibiltăți - le-ați tipărit la imprimantă. Ați transmis un exemplar Bibliotecii Județene, probabil ați mai dat altul altcuiva sau v-ați oprit exemplare pentru dvs. ori pentru biblioteca dvs. și atât.

La ce a a ajutat asta?

La nimic!!!

Cineva (din localitatea dvs., din județ, din țară sau din lume), care e interesat de rezultatul muncii dvs., are acces non-stop (24 de ore din 24!) la aceste informații?

Evident că nu!

Cum ar putea intra în posesia acestor informații și a altora (despre bibliotecă și oferta sa de servicii, despre cititori, despre personalități locale, despre activitățile cultural-educative pe care le organizați, despre parteneriatele pe care le aveți, despre monumentele istorice din zonă etc.)?

Simplu: accesând o pagină web (a Bibliotecii Județene în viitorul apropiat) și pagina web proprie bibliotecii dvs. (într-un viitor, sunt sigur, nici el prea îndepărtat).

Pentru asta, însă, avem de făcut ceva: toate fișele monografice ale localităților și ale bibliotecilor dvs. trebuie întocmite în format electronic, care să permită ulterior conversia informațiilor și stocarea lor pe un server de Internet, unde să le găsească oricine, oricând are nevoie de ele sau e interesat pur și simplu de localitatea și de biblioteca dvs.

După ce învățăm noțiunile de bază în utilizarea computerului, pas cu pas, vom putea efectua operațiuni care, în acest moment, ni se par imposibile:

- Gestiunea electronică unităților de bibliotecă și a utilizatorilor

- Accesul, în timp real, la orice informație pre-introdusă în servere conectate la rețeaua Internet

- Corespondența aproape gratuită cu orice deținător de adresă electronică aflat oriunde în lume

- Conectarea la o rețea a tuturor bibliotecilor publice, cu toate beneficiile ce decurg din asta: facilitarea obținerii de informații pe care biblioteca publică locală nu le deține, a împrumutului inter-bibliotecar etc., mergând până la organizarea de activități cultural educative gen video-conferință, consfătuiri, cursuri de perfecționare/ instruire (inclusiv în domenii transversale) în sistem e-Learnig...

(textul prezentarii PowerPoint care va fi expusa bibliotecarilor vâlceni in sesiunile de instruire

din cursul anului curent, in cele cinci centre metodologice)
Curierul de Râmnic
Abonamente
Publicitate
Contact

Informații
Ramnic Tube
Sitemap
Arhivă
Newsletter
Anunțuri
Curs valutar
Dicționar
Jocuri
RSS 2.0

Imagini din
Râmnicu Vâlcea
Panoramă
B4U Râmnic










©2006-2010 SC CITYMEDIA SRL. Toate drepturile rezervate.Design și programare: Datagram.roDespre noi :: Termeni si condiții :: Contact
free counter with statistics