Director: Silviu POPESCUMiercuri, 28 martie 2007
Titlurile zilei
Prima pagina  

Articole
Economic  
Politic  
Local  
Sport  
National  
Reportaj  
Turism  
Interviu  

Sondaj

Prima pagină
în format pdf











„Porțile Parcului Național Buila-Vânturarița: natură și spiritualitate”

Amalia Lăzărescu

Ieri, la Consiliul Județean Vâlcea a avut loc întâlnirea prilejuită de finalizarea proiectului “Porțile Parcului Național Buila-Vânturarița: natură și spiritualitate”. Au fost prezenți Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon, Mihaela Felciuc, reprezentant al Ariei Protejate Romsilva, Ioan Cherăscu din partea Direcției de Integrare a Consiliului Județean Vâlcea, Cosmin Botez, director al Parcului Național Buila-Vânturarița și alții. Scopul proiectului este de a valorifica elementele unice din Parcul Național Buila-Vânturarița prin promovarea activităților ecoturistice, nepoluante. Obiectivele care s-au realizat prin acest proiect sunt: Amenajarea unui traseu ecoturistic în Parcul Național Buila-Vânturarița, pe traseul Satul Pietreni-Cheile Costești-Tarnicior-Între Râuri-Cheile Bistriței-Satul Bistrița, care include obiective cultural-istorice și naturale; Realizarea unor sesiuni de training în tehnicile practicării ecoturismului și agroturismului destinat locuitorilor Comunei Costești, județul Vâlcea; Promovarea traseului și introducerea lui într-un program turistic.

Cel mai mic parc național din România

Parcul are o suprafață de 4186 ha, fiind situat în Județul Vâlcea, în sudul Munților Căpățânii, pe teritoriul localităților Costești, Bărbătești și Băile Olănești. Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturarița, cu o lungime de cca 14 km, de la vest de cheile Bistriței vâlcene, până la est de Cheile Olănești (Folea), creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849m) și Vârful Vânturarița Mare (1885m). Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic, cu numeroase forme exocarstice (chei, abrupturi calcaroase, doline, grohotișuri calcaroase, hornuri, ace, strungi) și endorcastice (peșteri și avene). Un element de atracție și valoare suplimentar al parcului îl constituie existența în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: Mânăstirile Arnota, Bistrița, Horezu, Frăsinei, schiturile Pătrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Păpușa, Peri, bisericile rupestre din Peștera Liliecilor, alte monumente ale localităților din zonă, precum și tradițiile, obiceiurile și arhitectura tradițională din satele de la poalele muntelui. Biodiversitatea este deosebit de valoroasă, datorită izolării și grelei accesibilități, aici existând într-o stare foarte bună de conservare, habitate în cadrul cărora se întâlnesc numeroase specii protejate ale florei (floarea de colț, iedera albă, ghințura galbenă, crin de munte, crin de pădure, ienupăr, garofițe, orhidee) și faunei. Masivul oferă condiții pentru supraviețuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: ursul, lupul, râsul. Dintre mamiferele mici se întâlnesc pisica sălbatică, jderul de pădure, bursucul. Ierbivorele mari sunt reprezentate de capră neagră, cerb, căprior.

Curierul de Râmnic
Abonamente
Publicitate
Contact

Informații
Ramnic Tube
Sitemap
Arhivă
Newsletter
Anunțuri
Curs valutar
Dicționar
Jocuri
RSS 2.0

Imagini din
Râmnicu Vâlcea
Panoramă
B4U Râmnic








©2006-2010 SC CITYMEDIA SRL. Toate drepturile rezervate.Design și programare: Datagram.roDespre noi :: Termeni si condiții :: Contact
free counter with statistics